Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena la ruteni

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena la ruteni 

Conform tradiţiei, rutenii din România în 21 Mai îi sărbătoresc pe Sfinţii Constantin şi Elena. Cei doi sfinţi reprezintă mult pentru eaceastă comunitate şi este la loc de cinste între pricipalele sărbători ale acesteia.

Iatoria spune că Împăratul roman Constantin cel Mare este cunoscut cu Edictul de la Milano din 313 - prin care creştinismul a devenit oficial religie tolerată; lui Constantin cel Mare i se datorează şi convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea, din 325, când s-a pus capăt unor erezii şi s-a stabilit prima parte a Crezului - mărturisirea de credinţă a tuturor creştinilor. Elena, mama sa, a zidit biserici la Betleem, pe Golgota şi pe Muntele Măslinilor. Constantin s-a numit întâiul împărat al creştinilor. Văzând Dumnezeu curăţenia sufletului lui i s-a arătat mai întâi în somn, după aceea ziua, închipuind semnul Crucii scris cu stele – iar Constantin a făcut cu aur semnul Crucii pe arme. A stabilit capitala imperială în Bizanţ, zidind Constantinopolul (oraş ce i-a preluat numele – nume schimbat în Istanbul de către otomani). Mama sa Elena a dus din Ierusalim la Constantinopol părţi din cinstitul lemn pe care a fost pironit trupul lui Cristos. Prăznuirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena - cei întocmai cu apostolii - e strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci - semnul central al religiei creştine. Sfânta Elena s-a stins în 327 (puţin după întoarcerea de la Ierusalim) iar Sfântul Constantin s-a mutat la Domnul un deceniu mai târziu / după 31 de ani de glorioasă domnie, lăsând în urma sa un imperiu creştinat - Imperiul Roman ce a devenit Imperiul Bizantin - şi cetatea Constantinopolului, demnă în toate privinţele să se numească "A doua Romă" (cea dintâi Romă avea să cadă, un veac mai târziu, în lunga noapte barbară iar civilizaţia avea să fie salvgardată în răsărit, pe temeiurile puse de Marele Constantin).