Tradiţii de Sfântul Ilie, la români

Tradiţii de Sfântul Ilie, la români 

În tradiţia populară, Sfântul llie este căruţaşul Raiului, cel care fulgeră şi trăzneşte. De ziua sa se mănâncă pentru prima dată în anroua de mere şi cea de struguri, fiind considerat paronul apicultorilor, care recoltează miere de albine. 

Românii cred că Sfântul Ilie decide când şi unde unt furtuni, incendii sau grindină. 

Sfântul Ilie este considerat stăpânul norilor şi trăsnetelor iar ziua sa este considerată a fi miezul verii pastorale.Atunci se organizează pe munţi Nedeile şi Sântilii, iar ciobanii separă berbecii de oi. 

Se spune că, pe timp de furtună, uşile şi ferestrele să nu fie lăasate deschise că să intre înăuntru un drac iar casa să fie lovită de trăsnet. 

Se mai spune că, pe furtună să nu te adăpsteşti sub carpen ci să stai în luminişuri,în ploaie şi să-ţi faci cruce. 

De Sfântul Ilie, fetele se duc în toiul nopţii în cânapă, unde se dezbracă de cămăşi şi se tăvălesc goale, după care pleacă la culcare. Dacă visează cânepă verde se vor mărita cu feciori rinei iar dacă visează cânepa uscată vor fi neveste de bătrâni. 

De ziua sa nu se mănâncă mere, pentru că este pomul Sfântului Ilie. Cina le mănâncă de ziua sa, toată viaţa veşnică va mânca doar mere. 

Dacă tună de Sfântul Ilie, fructele vor avea viermi, iar alunele vor seca. În acea zi, se duc la biserică bucate pentru sufletul morţilor iar în unele sate, femeile duc lapte şi vin şi fac praznice pentru cei morţi. 

Tot femeile împart porumb fiert şi farfurii cu mâncare, împodobite cu flori proaspete. 

Înaitea sărrbătorii de Sfântul Ilie se încheie invocarea ploilor.