REGELE MIHAI I ESTE ISTORIE, o pierdere imensă pentru România – ce se întâmplă cu monarhia

Într-o perioadă cu mari frământări pe scena politică internă şi internaţională, marcată de corupţie, parvenitism şi incompetenţă, România a suferit cea mai grea lovitură de reprezentativitate şi demnitate posibilă. Regele Mihai I de România nu mai este. 

Continuatorul unei dinastii care a adus României Independeţa de stat şi Marea Unire, Mihai a avut o viaţă demnă de un roman. A avut de luat decizii extrem de importante încă din adolescenţă iar apoi de înfruntat viaţa dură din exil, hărţuit permanent de propaganda comunistă. A fost obligat să muncească în meseria de mecanic auto, printre altele, pentru a putea să-şi întreţină familia, chiar dacă în cărţile de istorie se preciza că a plecat din ţară cu un tren încărcat de aur şi obiecte preţioase. Din păcate, schimbarea regimului politic din decembrie 1989 nu a adus decât o mică parte din reparaţiile care i se cuveneau. 

Chiar şi acum se face caz de o parte din imobile şi terenuri retrocedate, deşi toată ţara a fost împărţită de retrocedări legale şi ilegale... 

Iată o scurtă biografie, prezentată online de site-ul istorie pe scurt.ro:  
Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul legitim al lui Carol al II-lea şi al reginei-mamă Elena. Prima domnie a început în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României.
După venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930 şi după plecarea reginei-mamă în exil, Mihai a rămas în grija tatălui. În urma abdicării lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I. În timpul războiului, regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregire, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în URSS. La 23 august 1944 a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. Acest act a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni. Din 1944, Mihai I s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste, greva regală fiind apogeul acestor încercări. În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării nu a fost niciodată sancţionat de Parlament.
Devenit persoană particulară, regele Mihai a practicat diverse meserii, între care pilot de încercare la o firmă americană cu sediul în Elveţia şi broker, reprezentând o casă greco-americană din Wall Street. Viaţa în exil i-a pus multe momente dificile, dar suveranul le-a depăşit, fiind convins că nu trebuia să ţină la ”etichetă”, ci să muncească pentru a-şi întreţine familia. Deoarece numele său înscris în actul de naştere era Mihai, fără altă precizare, şi-a adăugat în cartea de identitate şi pe cel de România, devenind Mihai de România. A continuat să întreţină relaţii cu familiile domnitoare europene, dar un monarh în exil nu prezenta un mare interes, fiind tratat adesea ca o ”rudă săracă”. Regele nu a dorit să aibă legături cu tatăl său, deoarece ”românii nu ar fi acceptat să mă duc să îl îmbrăţişez pe cel pe care ei îl considerau responsabil, în parte, de nenorocirile lor. Carol al II-lea nu a fost prezent la cununia lui Mihai I din 10 iunie 1948 cu Ana de Burbon-Parma şi nici la botezul fiicelor. La împărţirea averii tatălui său, regele a recuperat doar un tablou ”care mă reprezenta pe mine la vânătoare”.
Până în 1989, a adresat din când în când, de Anul Nou mesaje de îmbărbătare poporului român şi de speranţă că România va reveni pe drumul democraţiei. Cu prilejul Anului Nou 1990 a rostit un Mesaj către ţară: ”Eliberaţi acum de dictatură, să punem umărul cu toţii pentru a reface ţara din dezastrul moral şi material în care a dus-o regimul comunist… Să jurăm cu toţii pe zbuciumata noastră istorie, pe credinţa şi lupta srămoşilor noştri, pe conştiinţa noastră morală şi pe mormintele martirilor noştri din această jumătate de veac, că nu vom mai îngădui niciodată în ţara noastră dictaturile şi extremismele”. 
Pe 21 februarie 1997 a fost revocată hotărârea Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948 prin care regele Mihai îşi pierdea cetăţenia română. Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în “al (a) României”. Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele regelui Ferdinand I şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de ‘al (a) României’. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de ‘Hohenzollern-Sigmaringen’, şi nu mai este cunoscută sub numele de ”Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”, ci doar sub numele de “Casa Regală a României”.

Ce urmează? 
Casa Regală prezintă linia de succesiune, potrivit căreia după decesul Majestăţii Sale Mihai I, moştenitor la Şefia Casei Regale este Alteţa Sa Regală Margareta, în timp ce soţii şi copiii principeselor nu au titluri.
Potrivit Normelor Organice ale Casei Regale a României, demnitatea de  şef al Casei Regale a României, a fost deţinută de Majestatea Sa Mihai I, Rege al României (jure sanguinis). 
Moştenitor la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României (jure sanguinis), care va fi de acum înainte şi va rămâne după decesul Majestatii Sale Regelui Custode al Coroanei României (ad personam).
Actualul consort al Moştenitoarei la Şefia Casei Regale a Romaniei este Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).
Membrii Casei Regale a României sunt următorii: Alteţa Sa Regala Elena, Principesa României (jure sanguinis); Alteţa Sa Regală Sofia, Principesa României (jure sanguinis); Alteţa Sa Regală Maria, Principesa României (jure sanguinis).
Soţii şi copiii Alteţelor Lor Regale Principesele nu deţin titluri personale.
Ordinea de Succesiune la Tron şi la Şefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, Normele Organice abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendentilor lor.

În prezent, aceasta este următoarea:
1. ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României;
2. ASR Principesa Elena a României;
3. Elisabeta Karina de Roumanie;
4. ASR Principesa Sofia a României;
5. Elisabeta Maria Biarneix;
6. ASR Principesa Maria a României.


Imnul regal - versuri Vasile Alecsandri
Imnul-Romaniei-(1866-1948 Traiasca Regele)

Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară. 

Fie Domn glorios
Fie peste noi, 
Fie-n veci norocos
În război, război. 

O! Doamne Sfinte, 
Ceresc părinte, 
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română! 

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc, 
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume. 

Fie-n veci el ferit
De nevoi, 
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi. 

O! Doamne Sfinte, 
Ceresc Părinte, 
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!

Traiasca Regele Imnul-Romaniei-(1866-1948 Traiasca Regele)

https://www.youtube.com/watch?v=P_9zr2Xxcs0